La Multi Ani... 2014!

Al vostru,

Ficăței de iepure în sos de vin roșu

Ficățeii de iepure în sos de vin roșu și oțet balsamic de smochine sunt o delicatesă în gastronomia franțuzească.

Preparatul e foarte rafinat, foarte gustos și dietetic.

Și cum sezonul de vânătoare la iepuri începe acușica, adică pe 1 noiembrie, vă puteți bucura de această rețetă, mai ales dacă stocați ficații de la mai mulți iepuri împușcați în timpul sezonului.

Muschiulet de iepure umplut cu bacon si branza de capra

În primul rând, vreau să vă spun că, vechea zicală românească ”Prost să fi, noroc să ai!” e perfect valabilă! Și vă spun asta, pentru că, pe vremea când urmăream emisiunea Master Chef II, am văzut un preparat făcut demonstrativ concurenților din sezonul II, de concurentul Sidia Sissoko de la Master Chef I. Preparatul a avut denumirea ”Ruladă de iepure umplută cu brânză de capră, rucola și struguri cu reducție de oțet balsamic și vin roșu”. Nu discut acum, moda cu aceste denumiri pompoase...! Și vreau numai să vă spun că în momentul acela chiar am vrut să am un mușchi de iepure pentru a reface preparatul, doar pentru simplul motiv că mi s-a părut cam ”trasă de păr” (după umila mea părere). Iar ”norocul prostului” a fost atunci când, am evaluat ce mai e prin congelator, ca să fie cât mai gol, căci începea sezonul de vânătoare, am descoperit un mușchi de iepure! Ca să vezi! Exact de ce aveam nevoie! Căci altfel, ar fi trebuit să aștept până la 1 Noiembrie, când se dădea drumul sezonului d vânătoare la iepuri! Deci...”Prost să fi, noroc să ai!”.

Prepelite umplute cu mure si sos de mure

N-am avut până acum dorința de a comenta și mai ales de a critica unele rețete apărute prin paginile unor cărți sau reviste de specialitate sau prin emisiunile ce se desfășoara prin față ochilor noștri pe ecrane. Dar iată că nu mai cred că pot sta cu mâinile încrucișate, în timp ce prin față ochilor a numeroși cititori și privitori, se publică sau se difuzează ceva ce chiar nu e în conformitate cu realitatea. Ba chiar jignește cu bună știință percepțiile oamenilor ce-i citesc și urmăresc.

Așa că pentru prima dată, voi prezenta în paralel și comparativ, ce ne oferă mass media scrisă, iar apoi și mass media audio-vizuală.

Zilele trecute, semnalam pe Facebook, despre o mare eroare pe care o reviste de prestigiu o publica printre  paginile sale. Și reamintesc aici:

”Iată cum pot unele publicații, considerate ”de prestigiu”, să inducă în eroare sau mai bine zis, să-și bată joc de cititorii săi. Renumita editură ”Reader's Digest” a publicat în cartea sa ”Bucătăria de la A la Z” ed. 2008, index: ISBN: 978-973-1762-21-0, a publicat la pagina 131, o rețetă cu prepelițe. Rețeta se numește ”Prepelițe umplute cu mure și sos de mure” (vezi poza de mai jos), în care scrie negru pe alb în zona ingredientelor...: ”2 prepelițe curățate (cca 1 kg fiecare)”!!!!.
Aaaauuuuuuu!

Ei bine... stimați tovarăși și dragi pretini..., vă informez că o prepeliță nu depășește greutatea de 240g (cea de crescătorie), căci cea de câmp, migratoare, are o greutate de 120-150g. 

În nici un caz o prepeliță nu are 1 kg, așa cum fără nici o nonșalanță afirmați. E clar că ați furat o rețetă de pe undeva și ați tradus-o fără nici un fel de jenă, fără să vă documentați măcar, cam cum stă treaba!

Știți să vă alegeți peștele din piață? (2)

Refrigerarea, un factor rău dar și bun

În al doilea rând în ceace privește calitatea cărnii de pește, e considerată refrigerarea. Peștele ar trebui să stea pe sertarul frigiderului acoperit cu gheață măruntă, prezentând o piele strălucitoare, branhiile roșu-aprins și corneea ochilor total transparentă. În cazul în care ochii sunt tulburi sau prezintă chiar și cea mai mică pată, iar branhiile sunt aproape de culoarea roșu-închis spre negru, acest pește ar fi mai bine să nu-l cumpărați. Puteți, de asemenea, distinge un pește ce nu mai este proaspăt, apăsându-l cu degetele peste piele/solzi. În cazul în care pielea rămâne apăsată și nu revine, peștele se consideră a nu fi proaspăt. În cazul în care produsul este tăiat în bucăți sau vândut ca fileuri, trebuie să ne uităm la calitatea cărnii - trebuie să aibă un aspect sănătos și suculent și nu trebuie să cumpărăm piese cu margini erodate și închise la culoare.

Cu toate acestea, nu tot peștele refrigerat este bun... În acest mod se vând de obicei produsele crescute în mod artificial: somon norvegian, păstrăv, dorada sau biban de mare. În cazul în care pe galantar apare pește refrigerat de tipul somon din Orientul Îndepărtat, cod, somn, șalău, guvizi, calcani sau cambule, etc), este posibil ca acesta să fi fost congelat și ulterior decongelat. În zilele noastre, pescadoarele moderne pot congela și păstra în congelatoare moderne, peștele pescuit. Pe drum însă, unele dintre specii pot fi decongelate și sunt apoi ușor vândute ca produse refrigerate. Prin urmare, în aceste condiții, pește pescuit este mai sigur și mai ieftin să-l cumpărați congelat.

Piata romaneasca invadata de pesti cu viermi...! (video)

foto preluat din Culinar.ro

Nici n-am terminat bine de postat articolele (căci sunt două) despre cum ”Știți să vă alegeți peștele din piață”, că iată deja primele probleme au apărut. În piață, desigur!!!

Urmăriți aici reportajul de la Antena 1...!

Știți să vă alegeți peștele din piață? (1)

Am citit numeroase articole despre cum ar fi bine ca să poți cumpăra pește proaspăt. Majoritatea au avut același tip de descriere a modului de cum se deosebește peștele proaspăt de unul mai... puțin proaspăt. Așa că, m-am gândit că trebuie să fac o lucrare de doctorat despre subiectul foarte controversat... Pește proaspăt!

Prospețimea produselor din magazinele noastre eu o consider că lasă de dorit. Deci pentru o zi de cumpărături, în care să puteți cumpăra ieftin dar și în condiții de siguranță a sănătății, ar fi bine să vă alegeți cu grijă produsele ce le puneți în coș. Și poate că la această chestiune, mulți ar răspunde cu zâmbetul pe buze: ”Da care-i problema? Cumpărăm pește congelat, afumat, sărat, marinat, conservat și câteodata chiar... proaspăt!” Dar chiar știți exact ce cumpărați? Chiar știți cum puteți deosebi peștele proaspăt de cel care e cam stătut în galantar de vreo săptămână? Dacă NU știți, vă spun eu câte ceva! Pentru că de multe ori, am avut fost întrebat în legătură cu problema aceasta! Deci, să începem...

Snitel de mistret

Este o rețetă pe care foarte mulți o știu făcută pentru carnea de vită. Și spun asta, pentru că toți suntem obișnuiți să facem șnițelele (parisiene, vieneze, prahovean sau de care vreți voi...) doar prăjite în ulei, fără alte tehnici de gătire. Așa că, astăzi o să facem altfel, acest minunat șnițel de mistreț.
Dar mai întâi de toate, nu uitați să puneți carnea la baiț pentru cel puțin 24 de ore!
Baițul îl facem cu apă, oțet, vin alb, morcov, țelină, ceapă, cimbru, piper boabe, foi de dafin și boabe de ienibahar. Nu vă mai repet ce și cum...!

Isteria... sufoca si manipuleaza Romania

Știu de pe acum, că foarte mulți oameni (mai sensibili, ca să zic așa) vor avea reacții dure la adresa mea pentru postarea aceasta. Promit să public toate comentariile lor, dacă sunt pertinente și dacă nu sunt pline de înjurături și amenințări (așa cum de altfel, primesc tot timpul pentru articolele mele, și unde sunt făcut criminal, satanist, diavol, jigodie etc. pentru că împușc bietele animăluțe...).
Pentru că vreau să public și alte păreri pertinente sau comentarii cu dovezi solide, dacă am sau nu dreptate, despre acest caz (de fapt, cazuri au fost mai multe, dar abia acum a avut o ascensiune puternică și un impact mai mare asupra publicului).
Și acum să spun despre ce e vorba:

Acum câteva zile, pe o rețea de socializare, a apărut o imagine.
(Este imaginea de mai jos!)

Muschiulet de mistret in sampanie cu sos de fructe si ciocolata alba

Mi-e tare dor de o vânătoare de mistreț, de o vânătoare așa cum se făcea pe vremuri, pe zăpadă groasă și rece, pe viscol sau ger și o ninsoare abundentă, prin coclaurile neumblate de oameni, în zone unde doar sălbăticiunile umblă și în care orice vânător înrăit se avântă ”înarmat” și cu pușca și cu răbdare în așteptarea mistrețului ”cu colții de argint” ca să-i intre în cătare, sperând că prin trofeul pe care dorește să-l obțină, să-i ofere plăcerea de a savura delicioasele preparate pe care gospodina pricepută de acasă o să i le ofere pentru desfătare și mulțumire!

Pentru mine din păcate, e al doilea an, în care vânătoarea e cam departe de mine! Dacă anul trecut, o nenorocită de sinuzită m-a ținut departe de aceste activități care nu le poți face vara, pe căldurică, anul ăsta, alte probleme m-au făcut să nu ies decât la o vânătoare de prepelițe cu potârnichi și una de iepuri! E adevărat, încheiate cu succes!
Nu cu ”succesuri”! Astea sunt pentru anumite ”minți luminate” și sus propulsate de ....unul și unicul....!