Refrigerarea, un factor
rău dar și bun
În al doilea rând în ceace privește calitatea cărnii de
pește, e considerată refrigerarea. Peștele ar trebui să stea pe sertarul frigiderului
acoperit cu gheață măruntă, prezentând o piele strălucitoare, branhiile
roșu-aprins și corneea ochilor total transparentă. În cazul în care ochii sunt
tulburi sau prezintă chiar și cea mai mică pată, iar branhiile sunt aproape de
culoarea roșu-închis spre negru, acest pește ar fi mai bine să nu-l cumpărați.
Puteți, de asemenea, distinge un pește ce nu mai este proaspăt, apăsându-l cu
degetele peste piele/solzi. În cazul în care pielea rămâne apăsată și nu revine,
peștele se consideră a nu fi proaspăt. În cazul în care produsul este tăiat în
bucăți sau vândut ca fileuri, trebuie să ne uităm la calitatea cărnii - trebuie
să aibă un aspect sănătos și suculent și nu trebuie să cumpărăm piese cu
margini erodate și închise la culoare.
Cu toate acestea, nu tot peștele refrigerat este bun... În
acest mod se vând de obicei produsele crescute în mod artificial: somon
norvegian, păstrăv, dorada sau biban de mare. În cazul în care pe galantar
apare pește refrigerat de tipul somon din Orientul Îndepărtat, cod, somn,
șalău, guvizi, calcani sau cambule, etc), este posibil ca acesta să fi fost
congelat și ulterior decongelat. În zilele noastre, pescadoarele moderne pot
congela și păstra în congelatoare moderne, peștele pescuit. Pe drum însă, unele
dintre specii pot fi decongelate și sunt apoi ușor vândute ca produse
refrigerate. Prin urmare, în aceste condiții, pește pescuit este mai sigur și
mai ieftin să-l cumpărați congelat.
