vineri, 20 aprilie 2012

Icre de știucă



În ultima vreme, lumea nu se prea înghesuie să mai cumpere icre de știucă, pentru că acestea, ca toate celelalte produse, au ajuns la prețuri incredibile pentru bietul român. 
Astăzi am cumpărat de la un supermarket icre de știucă cu incredibilul preț de 239 lei/kg (parcă ar fi icre roșii, Doamneeee!!!).
Dar asta-i România! Țara cu cele mai mari prețuri și cele mai mici salarii! Halal economie de piață! Halal nivel de viață! Halal Guvern care să aibe grijă de bunăstarea românilor!
Pun pariu că aceleași icre de știucă aduse din import costă cu mult mai puțin! Și asta pentru că noi le devorăm de câte ori avem ocazia, iar occidentalii nici nu se uită la ele! Pentru că habar n-au ce-i aia salată de icre, pe pâinică prăjită, cu ceapă tocată și țuiculiță. Pentru că nu au țuiculiță! Sâc! Păcat că le aruncă odată cu mațele!
Și amintiți-vă și de minunata rețetă de ficăciori de știucă (ficăței care-i aruncă chiar românii....!) Hmmmmm!
Și cum nici o sărbătoare din România (stoarsă de vlagă) sau eveniment în familie nu se sărbătorește fără a pune pe masă icre de știucă sau de crap, închidem și de data asta ochii și cumpărăm!
Icrele și carnea de pește sunt considerate de nutriționiști, cele mai sănătoase produse alimentare de origine animală.

Ingrediente:
50g de icre de știucă
3 felii de pâine albă fără coajă
1 cană de lapte
1 lămâie (zeama de la)
1 ceapă albă mică spre medie
300 ml de ulei de floarea soartelui (minim)
1 cană de apă minerală
sare

Preparare:
În primul rând, punem feliile de pâine într-un bol și turnăm laptele peste ele. Așteptăm să se înbibe miezul cu acel lapte. Înainte să folosim miezul de pâine, storceți-l bine cu mâna.
Stoarcem sucul de la lămâie într-un vas mic.
Cu ajutorul unui mixer, amestecăm la o viteză moderată, icrele, miezul de pâine și un strop de sare.
În timp ce mixăm, turnăm în fir subțire uleiul de floarea soarelui.


Icrele noastre o să înceapă să se ”umfle”. Când compoziția a înghițit tot uleiul, turnăm sucul de lămâie și ceapa tocată foarte mărunt (sau mai bine, răzuită prin răzătoarea mică). Mixăm încă 30 de secunde și adăugăm tușa finală: apa minerală, ca să le facem mai pufoase. După alte 30 de secunde de mixare, oprim aparatul.



Gustăm icrele și verificăm gustul și consistența (aici n-ar trebui să fie probleme pentru ca trebuie să fie cremoasă și fină iar bobițele gălbioare de icre, ar trebui să trosnească printre dinți - că aici e farmecul!).
Gustul icrelor de știucă trebuie să fie suav, aromat, inconfundabil cu alte icre. Pe lângă aroma lor, trebuie să simțim un iz ușor de suc de lămâie, un pic de aromă de ceapă și aciditatea abia perceptibilă a apei minerale.
Dacă ceva vi se pare în neregulă după ce gustați icrele (de fapt e obligatoriu acest lucru), acum e momentul să reglați echilibrul aromelor!
Montați icrele cu ajutorul unui poș pe felii de lămâie sau pe mini toast, ornați cu felii de măsline și frunze de pătrunjel sau mărar.
Iar dacă aveți o țuiculiță zdravănă de minim 5 ani vechime, pe care s-o sorbiți dintr-o înghițitură dintr-un țoi, apoi să te ții frate, că nu te mai oprești din mâncatul de icre!
Și apoi să te gândești la toate celelalte, ciorbă de pește și desigur pește prajit cu mămăliguță și mujdei de usturoi! Și nici nu puteam altfel să terminăm ospățul decît cu un vin alb sec, iar cine vrea, poate face și un șpriț cu sifon, să țină petrecerea până dimineața!
Na frate, că nu mai pot scrie! Am inundat tastatura! Vă las acum!




POFTĂ BUNĂ!

PREPARAT GARANTAT DE:




Un comentariu:

  1. Mersi mult.lmi lasa gura apa felicitari ai talent narativ,un talentat scritor, am citit pe nerasuflate...

    RăspundețiȘtergere